Despre nutritie in fitness

Nutriția

Despre nutriţie în fitness

Nutriția este pentru fitness cel mai important ajutor, este pârghia prin care ajungem la rezultate mai bune, mai rapid. Și cum suntem oameni, deci fiinţe nerăbdătoare, mai rapid este tot ce contează. Tocmai din această cauză este imperativ necesar ca înainte de a te apuca de antrenamentele fizice să înțelegi și să îți pui în ordine partea de nutriție.

    Prin nutriție înțelegem tot ce înseamnă hrană necesară proceselor biologice ale organismului nostru. Hrana, după aportul energetic pe care il furnizează constă din alimente cu valoare calorică si fară valoare calorică. La nivel macroalimentar poate fi împărţită în trei categorii de macronutrienți, care la rândul lor, după diverse criterii, pot fi reclasificate funcţie de impactul pe care îl au asupra organismului nostru. În vederea sintetizării acestei informații am alcătuit ”tabelul macroalimentar”. Grupele de alimente colorate in roșu sunt cele care prezintă cel mai inalc risc pentru sănătatea omului.

TABEL MACROALIMENTAR

1.   Grăsimile sau lipidele (întalnite în cărnuri grase, lactate, gălbenuș de ou, unele fructe ca avocado, nuci, seminte etc.).  Sunt compuși ai acezilor graşi care la rândul lor sunt de două feluri:

·         Acizi grași saturați

·         Acizi grași nesaturați (aceștia sunt cei care se fac responsabili de bolile sistemului cardio-vascular) 

Grăsimile, în ciuda opiniei majorităţii neavizate, nu sunt buba neagră a alimentaţiei. Grăsimile au rol în accelerarea metabolismului, rol imuno-protector şi rol în componența celulară. Prin ardere, un gram de lipide eliberează o cantitate   de energie de două ori mai mare decât prin arderea unui gram de glucide sau proteine.

2.   Carbohidraţii sau glucidele (preponderent in cereale, fructe, legume și toate derivatele procesate ale acestora, zahăr, făina, miere etc.).  Sunt acele substanțe organice din care ne luăm preponderent energia. După modul în care sunt sintetizați de organismul uman, putem împărţi carbohidrații în:

·         Simpli (îi asimilăm repede, au indice glicemic mare, favorizează depunerile de țesut adipos)

·         Complecși (îi asimilăm mai greu, indicele glicemic este scăzut)

După cum se vede şi în tabelul macroalimentar, carbohidrații complecși sunt mai puţin nocivi organismului uman din simplul motiv că, pentru a-i asimila, trebuie mai întâi să îi descompună, pe când cei simpli pot fi asimilaţi mult mai rapid. Carbohidrații simpli se fac de asemnea responsabili și pentru stimularea secreției de insulină, hormon ce participă la metabolismul glucidelor şi măreşte permeabilitatea membranelor celulare pentru glucoză, cu alte cuvinte, insulina permite stocarea glucozei în celule dar în același timp generează şi o sinteză excesivă de lipide și stopează descompunearea acestora din țesutul adipos. Carbohidrații pot fi clasificați în funcție de impactul pe care îl au asupra secreției de insulina după indicele glicemic.

3.   Proteinele (întalnite în cărnuri, lapte, ouă, legume cu păstăi și boabe etc.).  Sunt substanțe organice formate din lanțuri de aminoacizi, sunt prezente în celulele tuturor      organismelor vii. Este deja unanim acceptat faptul că proteina este cărămida ce stă la temelia construcției musculare, așadar importanța acestui macronutrient este evidentă, totuși se poate face şi aici o clasificare funcție de beneficiile pe care diversele surse de proteina le aduc organismului nostru. Proteinele, după aminoacizii care le alcătuiesc, pot fi:

·         Complete

·         Incomplete

Există 20 de aminoacizi care intra în componența proteinelor, dintre aceștia 8 sunt esenţiali, adică nu pot fi produși de organismul uman și trebuie aduși din exterior, prin alimentație (valina, leucina, izoleucina, triptofanul, fenilalanina, metionina, lizina și treonina). Dacă o sursă de proteină îi conține pe toți, o numim proteină completă. În cazul proteinelor și implicit al aminoacizilor, este necesară o abordare detaliată pentru a înţelege cum le putem exploata beneficiile la maxim, însă acest lucru face obiectul unei postări viitoare.

lINK